Poezie Mulţumirea e poruncă

Mulţumirea e poruncă

Efeseni 5:20; 1 Tes.5:18



Mulţumirea e poruncă,

Dată chiar de Dumnezeu,

Dar cârtirea ne încurcă

Şi ne face traiul greu.



Mulţumirea e primită

Şi plăcută Domnului,

Dar cârtirea plămădită

Ca rod al păcatului.



Mulţumirea-i datorie

Ca răspuns la orice bine

Dar cârtirea o simbrie

Plată ce nu se cuvine.



Mulţumirea izvorăşte

Dintr-o inimă curată

Dar cârtirea se tot naşte

Unde viaţa-i întinată.



Mulţumirea încurajează

Slujitorii ce-au lucrat,

Dar cârtirea denigrează

Şi pe mulţi i-a clătinat.



Mulţumirea e prezentă

Pe pământ şi sus în cer

Dar cârtirea indolentă

Numai printre cei ce pier.



Mulţumirea-i un câştig

Pentru cel evlavios

Cârtirea necaz şi „frig”

Numai chin fără folos.



Mulţumirea sufletească

Un ospăţ e necurmat.

Cârtitorii flămânzească,

Ei culeg ce-au semănat.



Mulţumim deci pentru toate

Câte prin Isus primim,

De cârtire stăm departe,

Că nu vrem să ne smintim.



de Teodor Groza

15.10.2012

Vişeu de Sus