Poezie Pierduti?

Cu ochii mari, Mari largi si intinse

Ma privea un copil intrebator

De ce nu mi-ai spus de salvare?

De ce? Nu stiai ca exista un divin Salvator?



De-atatea ori trecut-ai tu pe langa mine

Si eu linistit , nu vedeam vesnicia

De ce nu mi-ai spus de Isus,

Cand in inima ta locuia bucuria?



De cate ori strigam in disperare

Si nu gaseam nici o portita de scapare

De ce nu mi-ai spus sa ma rog

Ca e Cineva care are raspuns la orice-ntrebare?



De ce cand flamand intindeam mana mea,

Tu treceai linistit si satul, fara mine,

Si nici nu mi-ai spus de iubitul Isus?

Din cos, firmituri as fi capatat...sau o paine...



De ce cand fara adapost eu zaceam

In frig cu un chibrit pe langa mine,

Tu te-ncalzeai la focul din camin

Si nu mi-ai spus ca Domnul se-ncalzeste langa mine?



Astazi eu l-am primit pe Domnu-n inimioara

Nu mai sunt singur si sunt tare bucuros,

Dar te indemn, alaturea de mine

Sa cutam copii pierduti in hauri, jos,



Sa ii aducem la Cristos, Mantuitorul

Sa-i ia in brate cum luatu-m-a pe mine

Sa nu mai trecem plini de nepasare, repeziti pe langa ei

Ca nu mai este mult si Domnul nostru vine!