Poezie De la vilă la bordei

De la vilă la bordei

Calea-i lungă dragii mei

Drumul lung şi-ntortocheat

L-am bătut şi l-am umblat

Şi în lung dar şi în lat

Şi o spun azi tuturor

Că n-a fost deloc uşor .



Uite că l-am străbătut

Chiar dacă n-am fi crezut

Şi acum prin robinete

Curge apa la juvete.



După multe opinteli

După multe bâlbâieli

De la lampa cu feştilă

Am ajuns cu toţi la vilă .



Apăsăm doar pe butoane

Şi vorbim la microfoane

Undele ni se supun

Şi aş vrea la toţi să spun

Ce ne-am mai emancipat

Şi cât ne-am civilizat .



Uşile ni se deschid

Şi la loc iar se închid

Tâmplărie termopan

Ce-i mişcată doar de ban .



Înmulţind caii putere

După cum drumul ne-o cere

Parcă nu realizăm

Cât de repede umblăm

Să zburăm chiar ne-am propus

Către lumea cea de sus .



Oare unde ne-om opri

Dacă ne-om tot opinti?

Căci vedem că înapoi

Drumul n-ar mai fi de noi.



Către stele noi am vrea

Dacă asta s-ar putea

Dar un lucru-ar fi de spus:

Stelele sunt mult prea sus.