Poezie Cand mi-a fost greu, ai fost cu mine

Cand mi-a fost greu, ai fost cu mine





Iti multumesc, ai fost cu mine

Atunci cand am fost, incercat

Eu nu ma mai despart de Tine

Greu de va fii, ma lupt, ma zbat



Sa fiu al Tau si-n incercare

Cand prin cuptor voi fii trecut

Sa fiu si-n binecuvantare

Eu, nicicand nu pot ca sa uit



Ca numai Tu, ai fost cu mine

Cand totu-n jur s-a prabusit

M-ai ridicat de jos, mi-e bine

A mele rani, Le-ai oblojit.



Tu, mi-ai dat multa mangaiere

Cand eram jos, cazut de tot

Si numai Tu, mi-ai dat putere

Cand am simtit, ca nu mai pot



Curaju-mi de tot, disparuse

Si trupu-mi zdrobit, ma durea

Ai intarit, ca cele spuse

De Tine, vesnic vor dura



Tu, nicicand nu vei da uitarii

Pe cel ce este jos, cazut

Tu poti lasa loc larg, iertarii

Cand vezi ca raul, a durut



Cand toti pe langa mine trec

Si ma privesc, nepasatori

Eu ,cu privirea ii petrec

Vad chipuri care-mi dau, fiori



Nu vad mila, pe fata lor

Vad doar dispret si nepasare

Nu vor sa vada ca eu, mor

Sau naucit, de disperare



Doar ochii Tai, inlacrimati

Sunt atintiti asupra mea

Ii vad frumosi dar intristati

Doar Tu ma tii, cu Mana Ta



Toti cei ce trec sunt, ocupati

Necazul altora nu-i doare

In a lor treburi, concentrati

Traiesc usor, si-n nepasare



Doar Tu ,ai mila pentru mine

Ceilalti cu vorbe, consoleaza

Iubirea Ta doar, ma mai tine

Cand a mea minte, delireaza



Cand deznadejdea ma cuprinde

Si orice as face, ca sa scap

Vad Mana Ta, care se-ntinde

Ma mangaie usor, pe cap



Imi simt inima, incalzita

Putere simt si simt, curaj

Iubirea -Ti calda si cinstitta

Ma scoala din delir, sunt treaz



Si ochii imi indrept spre Tine

De Mana Ta, nu ma desprind

Mila Ti-a fost si Mi-ai vrut, bine

Mi-asi vazut ochii tristi, plangand



Voi fii al Tau, pe Vesnicie

Si credincios Te voi, slujii

Si vreau ca toti de acum sa stie

Te voi iubii, cat voi trai.