Poezie Pretutindeni mă conduce

Pretutindeni mă conduce



Pretutindeni mă conduce

Domnul prin a Sa iubire,

Calea Lui merge la cruce

Şi pe ea la cer mă duce,

Dându-mi sacra mântuire

Prin a Sa scumpă jertfire.



Calea Lui, prin suferinţă

Cu popasu-n Ghetsimani,

Mă-ndeamnă la umilinţă

Şi mă-ntăreşte-n credinţă,

Să merg peste bolovani,

Şi să iubesc pe duşmani.



Şi pe drumul, spre Calvar

Să duc crucea, în tăcere,

Să mă-ncred în sfântul har

Ce îmi dă cel mai bun dar,

Duhul Sfânt ca mângâiere

În orice greu sau durere.



Pretutindeni mă conduce

Domnul prin a Sa-ndurare,

Nimeni ca să nu-mi apuce

Dragostea-I atât de dulce,

Care-mi dă răscumpărare

În harul Său sfânt şi mare.



Flavius Laurian Duverna

29 martie 2012