Poezie De ce-Mi ziceţi ,,Doamne, Doamne!"?

,,De ce-Mi ziceţi ,,Doamne, Doamne!"

Şi nu faceţi ce spun Eu?

Ca la pomul plin de roade

Toţi veniţi când vă e ,,foame"

Strigându-L pe Dumnezeu!



Doar în necaz voi Mă găsiţi

Şi alergaţi la Mine;

Atunci, doar văd cât Mă iubiţi

Şi-Mi spuneţi tot ce vă doriţi;

Numai când necazul vine!



De ce nu faceţi ce spun Eu?

Doar nu vă-ndemn la rele!

Sunt lângă voi, v-ajut mereu,

Poverile vă port mereu,

V-am netezit cărările.



Case v-am dat şi-acoperiş

Şi v-am sădit pe stâncă;

La toţi v-am dat un înveliş,

Cale-am bătut-o cu pietriş;

Am umplut valea adâncă!



Pe cale v-am călăuzit,

De ce-i rău Eu v-am păzit

Duşmanii vi i-am îmblânzit,

Şi paşii vi i-am întărit;

La fel cu voi, Eu am simţit!



Şi-am plâns cu cel care plângea

Şi-am suferit cu tine;

Veneam când glasu-ţi Mă striga

Şi alergam spre-a-ţi ajuta;

Ţi-am dat norul să te-ndrume!



,,Doamne, Doamne!" voi strigaţi;

Dar nu faceţi ce spun Eu!

Pentru ce Mă mai chemaţi,

Când voi deloc nu ascultaţi,

Teamă n-aveţi de Dumnezeu?



Eu sunt Cel care vă iartă

Atuncea când vă pocăiţi;

Sunt Cel ce dragostea-Şi arată,

Cel care-n barca Lui vă poartă;

Pe voi, copiii Mei iubiţi!"



A.N

8-9.10.2012 Firenze