Poezie Spini în ochi şi ghimpi în coaste

Numeri 33:55: “Dar dacă nu veţi izgoni dinaintea voastră pe locuitorii ţării, aceia dintre ei pe care îi veţi lăsa, vă vor fi ca nişte spini în ochi şi ghimpi în coaste…”

Matei 13:22: “Sămânţa căzută între spini, este cel ce aude cuvântul; dar îngijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvânt şi ajunge neroditor.”



Când ai înţeles Cuvântul

Şi l-ai primit pe Hristos,

Nu lăsa nimic din vechiul

“Eu”, care te trage-n jos.



Fărâmiţele rămase

Din păgânul, vechiul “Eu”

Vor reuşi să te lase

Depărtat de Dumnezeu.



Goliţi cetăţile voastre

De duşmani canaaniţi!

Spini în ochi şi ghimpi în coaste

Vă vor fi, de nu-i loviţi



Cu lovitura mortală

A încrederii-n Cuvânt

Şi cu dorinţa reală

De-a trăi prin Duhul Sfânt.



Doar aşa buna sămânţă

Semănată de Hristos

Va rodi cu prisosinţă

Aducând un rod frumos.



Treizeci, şaizeci, sau o sută

(După câtă râvnă-avem).

Doamne, dă-ne Tu mai multă

Pentru Tine când lucrăm!



Mulţi spini ar vrea să răsară

Chiar şi-n ogorul curat

Care-a fost în primăvară

De Evanghelie-arat.



Sunt spini de îngrijorare,

Nemulţumire, cârtiri

Sau dorinţe arzătoare

De rapide-mbogăţiri.



De vor răsări vre-odată

Spini şi în inima mea,

Ajută-mă, te rog, Tată

Să îi smulg .Şi dragostea



Ce ai pus-o Tu în mine

Să-i scoată pe toţi în drum,

Iar flăcările-i divine

Să-i ardă, să-i facă scrum!



Să am o viaţă curată

Şi-n al inimii pământ

Roadă binecuvântată

Să aduc prin Duhul Sfânt.