Poezie Fără Tine, Doamne Sfânt!

Fără Tine, Doamne Sfânt



Fără Tine, Doamne Sfânt!

Ce ar fi, viaţa-mi sub soare

Prin lumea cea trecătoare,

De pe-acest străin pământ

Unde mereu pribeag sunt?



- Ar fi-o jalnică scânteiere

Ce pe nimeni nu vizează,

În spaţiul ce-l luminează,

Căci se-arată şi-apoi piere

Peste-a lumii grea durere.



Fără Tine, Doamne Sfânt!

Ce-ar putea fi, viaţa toată,

’N lumea care-i blestemată

Şi şi-a luat, spre rău avânt

Neascultând al Tău Cuvânt?



- Ar fi-un pic de-apă căzută

Peste pământul nevrednic,

Fără rod în chip vremelnic,

Fără o inimă, nerenăscută

În neant pe veci pierdută.



Dar slăvit, fii scump Isuse!

Că viaţa mi-ai transformat,

Prin Cuvânt m-ai modelat,

Şi trăiesc momente aduse

De bucurii sfinte, nespuse!



Flavius Laurian Duverna

25 martie 2012