Poezie Am gasit Izvorul!

MOTTO:

""El s-a plecat spre mine, mi-a auzit strigatele. M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei, mi-a pus picioarele pe stanca si mi-a intarit pasii."" Ps.40:1-2.





In lume am plecat cu zambetul pe buze

Convins ca pot s-ajung pana la stele,

Dar m-am lasat condus de oarbe calauze,

Si-n groapa mortii am cazut, si eu si ele.



Vroiam sa ies, dar groapa se schimbase

Intai mocirla, apoi nemarginit pustiu,

Eu rataceam setos, si gura-mi se uscase,

Si nu puteam percepe daca sunt mort sau viu.



Cu mintea-ncetosata de arsita si amar,

Eram un osandit la moarte, fara apa,

Dar am vazut alaturi, izvorul, ca Agar,

Si atunci am stiut ca Dumnezeu ma scapa.



"Vino!" mi-a spus," cel insetat sa vina

Sa ia din apa vietii fara plata";

M-am dus, si am baut din apa cristalina

Si Dumnezeu m-a scos din groapa necurata.



Ca Domnul da din dragoste, scrie-n Cuvant,

Celui insetat sa bea, si de va crede cu tarie

In Mantuitorul, in Isus Fiul Sfant,

Din inima-i va curge rauri de apa vie.



Veniti acum cu totii sa bem pe saturate

Apele vietii de la Izvorul Mantuirii,

In pace si credinciosie atata de bogate

Ca vor tasni puternic in locul nemuririi!



Prefa Tu Doamne, pustiul in verdeata,

In locuri minunate si de izvoare plin,

Cine va bea din ele sa aiba vesnic viata,

Sa laude pe Domnul, in veci de veci,Amin!