Poezie Păstorul Cel Bun (2)

Păstorul cel bun



Domnul nostru e Păstorul,

Noi oiţe în turma Lui

Când ne strigă Creatorul,

Noi cunoaştem vocea Lui.



El ne duce şi la ape de odihnă,

Ca să bem din apă vie

La păşuni verzi s-avem tihnă,

Deseori, mereu ne suie.



El Păstorul, iar noi turma,

Nicidecum noi nu fugim

Că să nu pierdem noi urma ,

Şi de El să rătăcim.



Pentru oi şi-a dat şi trupul,

În dorinţa Lui ce-a vie

Ca să nu le mai rupă lupul,

Şi-n bucăţi să ne sfâşie.



Domnul e Pastorul bun,

Noi mergem pe a sa urmă

Şi cu toiagul Lui bun,

El conduce a sa turmă.



Când vreo oaie rătăceşte,

El cu drag o caută iar

Şi apoi când o găseşte,

El se bucura şi-i har.



Staulul se tot măreşte,

Cu multe oi cea adunat

Şi pe toate le hrăneşte,

Cu cuvântul Sau bogat.