Poezie Aş vrea să am mereu credinţa

Aş vrea să am mereu credinţa,

Ce a avut Avram demult,

Aş vrea să umblu ca şi David,

Naintea Ta şi să Te-ascult,



Să am o inimă curată,

Neprihănită, să-mplinesc,

Tot ceea ce îmi dai poruncă

Şi legea Ta, să o păzesc,



Aş vrea să fiu fără prihană,

Să fiu ca Iov, un rob iubit,

Să port mereu în suflet dorul

Şi dragostea de infinit,



Să mă abat de-a face răul,

Să mă îmbrac în tot ce-i drept ,

De-o fi să-mi cântăreşti lucrarea,

Sentinţa Ta senin s-aştept,



Aş vrea ca ochii Tăi să vadă,

Tot ce pe lume-nfăptuiesc,

Să vezi de haina mi-e pătată

Şi să mă-ndrepţi dacă greşesc,



Eu ştiu că Tu iubeşti dreptatea,

Urăşti ce-i rău, de-aceea-Ţi spun,

Să-mi dai izbândă şi putere,

Cuvântul Tău în piept s-adun,



Tu cârmuieşti pe cei ce-n viaţă,

Trăiesc în cinste şi Te rog,

Să mă păzeşti de întinare,

Să-mi vindeci sufletul olog,



De-o fi să-mi tremure piciorul

Şi să m-abat din drumul drept,

Să nu mă laşi o Doamne Sfinte,

Tu să mă cerţi, să mă deştept,



Teama de Domnul este viaţă,

Nădejde în nemărginit,

Acel ce calcă-n strâmbătate,

Uită pe Cel ce S-a jertfit,



Un suflet ce păcătuieşte,

Va fi pierdut, nicicând un fiu,

Nu va purta nelegiuirea

Tatălui său, căci tot ce-i viu,



Va fi supus la judecată,

Aşa că frate nu uita,

Păcatul fiului, nici tatăl

Asupra sa nu-l poate lua,



Căci tot ce semănaţi în viaţă,

Aceea şi veţi secera,

Dacă trăiţi neprihănirea,

Înţelepciune veţi avea,



Să faci dreptatea ca să curgă,

În orice zi, ca un izvor,

Neprihănirea prin credinţă,

Te face-n veci nemuritor,



Aş vrea să fiu cum vrei Tu Doamne,

S-ascult de tainicul Cuvânt,

Prin jertfa lui Isus pe cruce,

Ai împlinit un legământ,



Isus este sfârşitul Legii,

Acel ce crede e salvat,

Neprihănirea ce-o dă Domnul,

E-un dar divin, nemeritat,



Aşa că Tată Sfânt, Te laud,

Azi Numele Îţi proslăvesc,

Îţi mulţumesc pentru iertare,

Eşti Domnul meu şi Te iubesc !



12/03/12, Barcelona