Poezie De ce pe mine Doamne, atâta m-ai iubit?

De multe ori Isuse, am stat şi m-am gândit

De ce pe mine Doamne, atâta m-ai iubit...

Când mulţi în jurul meu Te căutau pe Tine,

Murdar şi păcătos, Tu, m-ai ales pe mine!



Nu cunoşteam Iubirea nici Slava Feţei Tale...

Cuprins de-a lumii val mă tot duceam la vale.

Captiv în colivia de patimi şi de bani

Am fost un rob netrebnic atâţia ani şi ani!



Dar a venit o vreme când eu am înţeles

Că tot ce-aveam în viaţă era lipsit de sens...

Căci undeva ascuns adânc în fiinţa mea

Era dorul de Tine şi de Iubirea Ta!



Şi-atunci Te-am întâlnit...cu fruntea sângerândă

Şi trupul aplecat sub apriga osândă.

Am înţeles Isuse că prin păcatul meu

Eu Ţi-am făcut calvarul să fie şi mai greu!



Spre mine, păcătosul, Tu mâna ai întins,

M-ai ridicat din tină, în braţe m-ai cuprins

Şi mi-ai şoptit duios că-n jertfa crucii Tale

Eu am primit iertare, eu am primit salvare!



Mă iartă Domnul meu, c-am fost nepăsător,

Când Tu băteai la uşă şi mă chemai cu dor,

Atâţia ani Isuse, n-am vrut să îţi deschid...

Şi Te-am lăsat afară, în noapte şi în frig!



Ce mare Îndurare, ce Har fără sfârşit,

Să ştiu că, plin de vină, Tu totuşi m-ai iubit!

Acum îmi eşti Părinte şi toată viaţa mea

Voi lăuda Iubirea şi Măreţia Ta! Amin!



Vulcan-11-03-2012

Mary