Poezie După psalmul 9

Îți mulțumesc, Isuse, că Tu ești

Mai sus decât orice și peste toate

Și-n frământări și zarve pământești

Ne pedepsești și mângâi cu Dreptate.



Căci Domnul e Judecător suprem -

Tot Universul El îl ține-n lege

Și cei trufași în fața Lui se tem,

Cei asupriți așteaptă să-i dezlege.



În Domnul năzuiesc să fiu curat

Și să respir Credința fără frică

Căci El răzbună sângele vărsat,

Pe oprimat îl scapă și-l ridică.



Noroade mari chitiră, în pământ

Popoare să zătrească mai modeste,

Dar astăzi ele-n viață nu mai sânt:

Ce rău dorești – răul răspuns îți este!



Șirete neamuri lațurile-au pus

Să prindă vre-un vecin sărman în ele,

Dar singure în ștreangul bine-ascuns

S-au spânzurat clocotitoare-n rele.



Împilătorii se răstoarnă-n iad

Și-și văd copiii în nenorocire,

Care și ei ca pulberile cad

Uitați să fie chiar și-n pomenire.



Iar cei smeriți în Viață-s ridicați

De unde-i subjuga asupritorul

Și vor trăi în Dragostea de frați

Cât Dumnezeu va fi Judecătorul.



Îți mulțumesc din suflet că Tu ești

Stăpân și ne aduci aminte, Doamne,

Ca-n fericirea vieții omenești

Să nu uităm că noi suntem doar oameni!