Poezie O, Dumnezeule Preasfânt!

O, Dumnezeule Preasfânt!



O, Dumnezeule Preasfânt,

Tu din ceruri priveghezi

Peste tot ce guvernezi,

Peste acest întins pământ,

Şi tot ce se-ntâmplă vezi!...



Prin Duhul, Tu ei aminte,

Lumea-ntreag-o cercetezi

Să obervi cine sunt trezi,

Şi se scrie în cărţi sfinte...

Timpul de har îl scurtezi!



Zilele, ce-s tot mai grele

Zboară repede ca gândul,

Cu putere-ngroasă rândul...

Faptele-n gândiri rebele

Se înmulţesc ca şi prundul.



Pare mai mult ca oricând

Că lumea-n al ei progres

Nu-şi cunoaşte al ei mers,

Leapădă cel mai pur gând

Prin declinu-i spre regres.



Când cunoştinţa va creşte,

E scris prin Duh în Cuvânt,

Prin profetul Tău cel Sfânt,

Soarta lumii, se sfârşeşte -

’Ncheindu-se pe pământ.



Şi-astfel, Daniel a înţeles,

Omul prea scump şi iubit

Despre-al timpului sfârşit,

Privind cu-amplu interes

Cum el strict, va fi-mplinit.



Flavius Laurian Duverna

01 martie 2012