Poezie M-am coborât

M-am coborat in adunare,

M-am coborat popor iubit,

Sa-ti fac o dulce cercetare

Ca M-ai chemat, si-ai staruit.



M-am coborat la toti in parte,

La cei ce simt fiorul Meu

Cel dulce, tainic si aparte

Ce-n cuvinte sa spui, e greu...



M-am coborat la tine mama,

Care suspini pentru cei dragi

Ce ti I-am dat, si-ti este teama

Si greu cu Mine sa-i impaci.



M-am coborat sa-ti vad amarul

Si jalea cu care Ma chemi

Vad lacrimi ce-au umplut paharul

Vad cu ce greu suspini si gemi!



Iti vad durerea. Iti stiu chinul!

Si stiu cum crucea te apasa

Paharu-amar ti-e, ca pelinul

Si nu mai ai liniste-n casa...



Te vad o mama, care-n taina

In miez de noapte-n ruga-Mi ceri

Sa spal a fiiilor tai haina...

Te-ascult in nedormite seri...



Nu vad eu dorul ce te arde?

Nu-ti stiu eu rugile fierbinti?

Cum pentru toti te rogi in parte,

Ma chemi cu multe staruinti...



Nu leg Eu inima ranita?

N-ascult Eu ce imi ceri tu, oare?

Lucrez la vremea potrivita,

Nu-ti pune semne de-ntrebare!



M-am coborat la rugaciune

Aici unde v-ati unit cu totii

Vreau sa dau har si-ntelepciune

Sa va hranesc cu mana vietii.



M-am coborat in cercetarea

Acelora ce sunt sinceri...

Si vreau acuma sa-ti schimbi starea

Ca-am sa te-mbrac cu noi puteri!



M-am coborat la voi, dragi tineri,

Sa dau Duh Sfant celor ce n-au

Si-n Duh, putere sa fiti liberi

Si vai de cei ce-n har, ei stau...



M-am coborat de-atatea ori

Si-am sa mai vin, de chemi si starui

Am sa revars bogatii nori

Dand pace, har ceresc oricui.



Iar de nu vrei sa Ma cobor

Cu judecata si manie

Indreapta viata, si-al tau dor,

Inima, da-Mi-o astazi, Mie!



Amin