Poezie Nimeni, niciodată...

Nimeni, niciodată pe acest pământ

Nu te va iubi precum Tatăl Sfânt...

Niciodată, nimeni nu va asculta

Plânsul şi suspinul, şi durerea ta,

Cum o face El în dragostea Sa!



De-ai străbate lumea pe uscat sau ape,

În adânc de mări sau pe stânci înalte,

Nu vei întâlni pacea minunată

Ce-o găseşti la Pieptu-I, pe Braţu-I de Tată

Şi-ţi cuprinde viaţa şi fiinţa toată!



Nimeni, niciodată pentru-al tău păcat

Nu va-ntinde-o mână ca să fii salvat...

Numai Dumnezeu atât te-a iubit

Că şi-a dat chiar Fiul să fie jertfit

Tu să fii iertat şi-apoi mântuit!



Niciodată, nimeni nu va aştepta

Cu atâta dor, întoarcerea ta...

Numai Dumnezeu încă stă şi bate

La inima ta... la porţi încuiate

Să îţi ia povara, să spele păcate!



Astăzi dacă-auzi al Domnului glas

Nu mai sta pe gânduri, fă spre cer un pas...

O, Ce fericire te va-nvălui

Când vei înţelege... Ca Cel din vecii

Nimeni, niciodată nu te va iubi!!!



Vulcan-14-10-2012

Mary