Poezie Prin anotimpuri

Prin anotimpuri





Adu-ţi aminte-n primăvară,

Cum te-am chemat o clip-afară

Ca să-ţi arat florile de măr,

Cum trăiesc în adevăr...

Şi nu M-ai ascultat.



Şi în vară cu un cer senin

Am vrut să te îmbrăţişez puţin,

Ca să-ţi umplu ochii de lumină

Şi-n obraji să-ţi pun o lună plină...

Dar şi-atunci M-ai refuzat.



În toamnă iar te-am căutat,

Cu braţ deschis şi-mbelşugat

Să-ţi dau în dar o mântuire,

Şi-o cunună-n semn de preţuire...

Şi iar ai amânat.



Iar acum, îţi bat la uşă cu zăpezi

Cu troiene mari şi viscol ca să vezi

Bunătatea Mea ce te-ndeamnă la căinţă,

L-ascultare, şi-o apropiere prin credinţă...

Ca să fii salvat!



Iată ce primăvară-ţi stă în faţă!

E la un ghiocel distanţă...

Doar răspunde-mi astăzi la chemare,

Ca să intri-n sărbătoare,

Ca răscumpărat!





~Amin~