Poezie Pentru ziua despărțirii

Încetez de-acum a strânge, strălucire din Cuvânt.

Vreau Cuvântul să mă umple de-al Său farmec strălucit...

Nu vreau, cei iubiți să plângă disperați atuncea când

Lutu-acesta, fără viață se va-ntoarce în pământ...



Însă vreau ca-n ziua-aceia, să lucreze Duhul Sfânt

Și-orice suflet prins acolo să se ducă mântuit;

Bucuros, slăvind pe Domnul și-mplinind a-L Său Cuvânt.

Și Puterea Ta să-aline orice suflețel zdrobit...



Și mă rog ca-n ziua aceia, Doamne, Tu să Te ocupi

De-orice suflet și problemă și să strângi ca pe-un mănunchi

De gingașe orhidee, mielușeii dintre lupi...

Nimenea să nu rămână rămurică fără trunchi...



Te mai rog ca-nziua aceia să pui Doamne, strălucire

Și-orice suflet să îl umpli Tu, cu pace și iubire,

Și prin Harul Tău, fă parte, tuturor de mântuire,

Nimenea să nu rămână-afară din Împărăție!



Te mai rog să faci Tu, Doamne, tuturor decunoscut

Că din râvnă pentru Tine am făcut tot ce-am făcut...

Amintește-le cuvântul, bun, dar care i-a durut

Și ajută-i să aducă multă roadă în butuc!



O să încetez a spune Adevărul din Cuvânt...

Știu că Tu mă vei transpune-n locu-acela liniștit

Unde nu-i nimic din toate, cele de pe-acest pământ...

Dar Cuvântul și-Adevărul mă vor face fericit! Amin



Zaragoza 20-25 Feb.2011

de Ioan Hapca (Ionică)