Poezie Tot mai aproape de Cel Nevăzut

Tot mai aproape de Cel Nevăzut



Tot mai aproape de Cel Nevăzut

Aş vrea să trăiesc a mea fericire,

Lângă Domnul care toate-a făcut

Demonstrându-Şi sublima iubire,

Căci mi-a acordat o neprihănire

Prin Isus, Unicul Său Fiu născut.



Tot mai aproape de Cel Adevărat

Aş vrea să fiu, mi-e marea dorinţă,

Lângă Domnul, care m-a chemat

Şi viaţă mi-a dăruit, prin credinţă

Iar în jertfa de la cruce, biruinţă,

La Calvar, în sfânt sângele vărsat.



Tot mai aproape de Domnul Sfânt

Aş vrea să mă aflu şi să-I slujesc,

Să-I aduc în etern osanale în cânt,

Şi-n imnuri sfinte să Îl preamăresc,

Să-I dovedesc, că în veci Îl iubesc

Tot mai cu ardoare şi mai cu avânt.



Tot mai aproape de Domnul iubit

Aş vrea să-mi exprim recunoştinţa,

Căci El m-a salvat şi m-a mântuit

Şi mi-a turnat în suflet făgăduinţa

Patriei cereşti, mărindu-mi credinţa

Că voi vedea Raiul ceresc, fericit.



Flavius Laurian Duverna

20 februarie 2012