Poezie Cartea de viata

Am sa intorc din nou o fila,

De povete si speranta

Ce primesc in dar cu mila

De la cartea de viata.



Sunt cu harul catre ceruri

Si insist in rugaciune

Sa alin a mele doruri

Cand pe Domnul vad ca vine.



Ma ridic incet la ceruri

Cu speranta si credinta,

Si privesc prin dense ceturi

La a lumi neputinta.



Eu sunt lucru ne insemnat

Nu gasec in mine sfantul,

Dar incerc ne-incetat

Sa explic la toti cuvintul.



Nu sunt victima nici sfant

Nu pretind nici o domnie

Sunt un om de pe pamant

Ce traieste in armonie,



Cu natura si divinul

Plante, pomi si animale

Si privesc la cer seninul

Ce aduce alinare.