Poezie Nu te lăsa!

Nu te mai lăsa de calea

Ce-am deschis 'naintea ta;

Mergi cu 'ncrediţare sfântă:

Domnul e lumina ta!



Nu mai geme sub povara

Ce o duci din greu pe umeri;

Domnul te ajuta-n greu-ţi,

Mergi pe cale fără murmur.



Nu te plânge când ţi-e greu

Nici la frate, nici la rudă;

Domnul se apleacă-n taină,

Rugăciunea să-ţi audă.



Nu mai arăta spre tine

Când eşti greu năpăstuit

Ci-aminteşte-ţi de jertfirea

Mielului, ce-a suferit.



Nu te înălţa pe tine

'N faţa celor dinprejur,

Ci înalţă-L pe Mesia,

Veşnic Domn şi Frate bun.



N'aduna-n cămara firii

Tot ce este lucitor,

Ci pogoară-te în faţa

Celui Sfânt şi Creator.



Nu împodobi cu râsul

Calea sfântă şi-nţeleaptă.

Stai în sfântă părtăşie

Şi răspuns din cer aşteaptă.



Nu te crede înţelept

Când unii-s în strâmtorare;

Dă "o mână de ajutor"

Şi ajuta la salvare.



Roagă-te cu bucurie

Chiar dacă ai lăcrimat

Până'n clipa părtăşiei

Şi . . . păstrează-te curat.