Poezie Spre Munte ?

Îngerii închid spărturile…

una câte una .

Fiecare adiere…

ajunge să fie aşa cum trebuie să fie .

Un fir de păr nu cade .

Nu cade la întâmplare .

Dar … De ce suferi Pământule ?

De ce suferi omule ?

Despărţit de femeie ,

prin luarea coastei din om…

e o simţire de lipsă .

Cea luată în afară…

simte nevoia de a fi căutată şi adusă înapoi .

Legătura se face prin El .

Dar cuvintele lor au stricat

mecanismul Grădinii .

Cuvintele noastre încă mai strică

mecanisme .

Te caut… dar de fapt… nu Te caut ?

Te ştiu… dar de fapt… nu Te ştiu ?

Of inimă ! Cânecul vibrării minunate

încă mai vine dinspre “Muntele Domnului”.

(Evrei 13 : 9 şi Evrei 12 : 22)