Poezie Plouă, plouă

Plouă, plouă



Plouă, plouă,

lacrimă de plumb.

Plouă, plouă

pe-al inimii nimb.

Suflet abătut,

Ochi în ațipire,

Cerul s-a-nnegrit,

De dor și suspine.

Gânduri printre stele,

Duhul în veghere.



Plouă, plouă,

Norii-s furioși,

Săgeata luminoasă,

De fulgere roșii.

Vreme fără sens...

Plouă trist și dens,

În colțuri, unghere,

Picuri de încercare,

Aduse din zare.



Plouă, plouă,

Tună și trăsnește;

Ecoul repetă,

În depărtări regrete.

Ploaie timpurie

Cobori din vecie,

Pe raza de foc,

În inimă fă-ți loc,

Oprind vremea rea,

Lasă pacea Ta.



Plouă, plouă,

De sus din vecie,

Multă bucurie,

Pace ne dă nouă,

Răcoarea de rouă,

Noi cei ce-L urmăm,

Și ne botezăm,

Duhul de sus plouă,

În noi viață nouă,

Ploaie binecuvântată,

Și-o viață iertată.