Poezie Noaptea durerii

Isi tesea tacerea noptii

Panza neagra prin maslini,

Iar pe infinitul boltii,

Palid palpaiau lumini.



De cand timpul prins in ore

Toarce firul inceput,

Nopti mai pline de durere

Decat asta n-a avut.



Si oricate se vor strange

In noian de luni si ani,

N-or mai auzi cum plange

Un Isus in Ghetsimani.



Zboara-un inger cu solia

Printre astrii in vesnic mers -

Sa anunte batalia,

Cea mai gra din univers.



De pe tot cuprinsul firii

Din hotar pana-n hotar,

Toata vina omenirii

CUrge-acum intr-un pahar.



Iadul isi arata coltii -

Lupta se va da in duh,

Fluturau marama mortii

Mii de demoni prin vazduh.



Picura in stropi durerea

Chipului schimonosit.

Glasul Lui spargand tacerea

Striga, striga ingrozit:



"Tata de e cu putinta

Fa sa treac-acest pahar,

De nu, fie a Ta vointa

Il voi bea, desi-i amar!"



Si-a baut Isus paharul

Plin cu moartea lumii-ntregi

Si-a urcat Isus calvarul

Pentru tine, intelegi?