Poezie Cu Tine Doamne (1)

Cu Tine Doamne



Cînd zorii dimineţii se arată,

Seninătatea cerului sublim,

Mi-aplec genunchii sfinte Tată

Şi-n Faţa Ta mă-nchin.



Sînt copleşit, uimit, mă mir

De frumuseţea Ta măreaţă.

Se-ndreaptă gîndu-mi înspre cer

Şi inima mi-e ‘naripată.



Aş vrea să sorb această boare,

Să mă scufund în ea deplin

Şi dimineaţa pe răcoare

Cu Tine Doamne să mă plimb.

17.06.2008, 7:15, “El-Şadai”