Poezie O, ce frumos va fi odată!

O, ce frumos va fi odată!



O, ce frumos va fi odată

Când prin jertfa lui Isus,

Voi fi-n ţara minunată,

În patria scumpă de sus

Întocmai, cum El a spus

Trăind viaţa cea curată!



Acolo, în cerul splendid

Îmi voi savura împlinit,

Doru-mi sincer şi candid

Ce-n speranţă l-am trăit,

Ce-n credinţă-am năzuit

Cu sufletul tot mai arid.



O, cât va fi de-ncântător

Ca-n plaiul veşnic ceresc

Să văd acel sfânt decor,

Care atât de mult doresc

Şi-n sufletu-mi preţuiesc

Înălţând cântări de dor!



Mai sus de orice ştiinţă

Şi de orice înţelepciune,

Ce ar putea în credinţă

Să nutreasc-o rugăciune,

Fi-va Domnului minune

Prin dragostea-n biruinţă.



O, cât va fi de minunat

Ca-n Edenul preafrumos,

Să mă văd pe veci salvat

Prin dreptatea lui Hristos

Ce-a venit din ceruri jos

Şi prin Duhul S-a-ntrupat!



A luat chip pentru mine

Părăsind marea-I onoare,

Dezbrăcându-se pe Sine

Să îmi dea răscumpărare

Prin sfânta-I crucificare,

Ce pentru veci ea va ţine.



Flavius Laurian Duverna

09 februarie 2010