Poezie Să nu blocăm Lucrarea Sfântă

Noi, blocăm Lucrarea sfântă

Care Duhu-n noi o face

Când ființa ne-o frământă,

Răul, și-l lăsăm în pace,

De-nfășoară și ne-ocupă

Mintea, după cum îi place!



Alungăm pe Duhul Sfânt

Când disprețuim slujitorul

Ce vestește-al Său Cuvânt,

S-au bârfind pe vorbitorul

Ce poporului a slujit

Vestind pe Mântuitorul!



De lăsăm rebela fire

Să vorbească minții noastre;

Atitudini de jignire

În noi, repede s-or naște

Și lipsa de prețuire

Stăpânind se va cunoaște!



Alungăm pe Duhul Sfânt

Atunci când cu răutate

Pe vre-un frate l-am privit,

Judecând cu nedreptate

Felu-ncare a slujit,

La Amvon, sau altui frate!



Ne-ntristăm Mântuitorul

Când lipsiți de precauție

Încântăm auditoriul

Vestind numai ce le place,

Neglijând tot adevărul

Și a Domnului dreptate!



Duhul Sfânt Îl întristăm

Mult, cu-a noastră nepăsare.

Și-atunci când nu ne rugăm

Cu credință-n Adunare

Și nu vrem să insistăm

În rugăciuni pentru Lucrare!



Atunci când o ceartă apare

Nu lucrați nechibzuit!

De se face-o desbinare

Suferim cu toți, cumplit!

Nevrând pace și-mpăcare

Alungăm pe Duhul Sfânt!



Când ne supărăm pe-un frate,

Chiar dacă dreptate-avem,

Să nu mergem mai departe

Până nu ne împăcăm!

Iertând și trăind în pace

Duhul Sfânt Îl bucurăm!



Cine vrea să 'nainteze

Pe cărarea Domnului,

Trebuie bine să vegheze

Asupra Cuvântului

Și mereu să se 'narmeze

Cu armura Duhului!



Doamne, îndură-Te de noi,

De pe căile greșite

Ne-adu iarăși înapoi!

Și problemele ivite,

Să dispară dintre noi,

Pe veci fie mistuite!



Dezbrăcați de pofta firii

Și lăudăroșenia vieții,

Luând armele luminii

Chiar din zorii dimineții

Să luptăm pe frontu-iubirii

Biruințe-având cu toții! Amin.



de Ioan Hapca (Ionică)

Zaragoza