Poezie Trezește-ne Doamne...

Nopțile zboară-n nesimțiri stacojii

Și zilele dispar în umbre sidefii,

Oricare ''astăzi'' se pierde în ''ieri''

Iar ''mâine'' prin ''astăzi'' îl cerni

Și-n suflet, vin ierni după ierni...



Nu ai putere când vrei să te-ndrepți

Și zac peste tine, a morții peceți...

Sfârșitu-i aproape și nici nu-l aștepți,

Greșeala de ''ieri'' și ''azi'' o repeți

Și, nu''mâine'',ci vecinic ai s-o regreți!



Te frămânți, doar pentru tine și ''eu''

''Astăzi'' ca ''ieri'' și ''mâine'' ca mereu,

Mergi firesc, slujind perfidului tău zeu!

De cazi sub nebuna-ți povară, și-i greu

Te vaiți că ,,grea cruce ți-a dat Dumnezeu!''

********************************

Trezește-ne Doamne, simțirile vii!

Al nostru Domn, de azi să devii

Și-n slavă, pe nori, când ai să revii

Morți de vom fi atunci, să ne-nvii,

Cu Tine în slavă, în veci să ne ții! Amin.



Zaragoza 20 Iul. 2011

de Ioan Hapca (Ionică)