Poezie Provocare

Scrisa de: -Ion_Marcel
Vizualizări: 46
Scrisa:
BBCode: [url=/poezie/id/4239-provocare]Provocare[/url]

Cuvinte ispite

Și stări nenutrite

De tine-s lipite...

Răni prăpădite

În suflet ivite

Și dorințe mistuite

În ambiții mărunte

Te sărută pe frunte.



Iubiri pustiite,

Speranțe zdrobite,

Averi risipite...

Și mii de cuvinte

Frumos folosite

Te strâng în brațe

De nesperanțe.



Orice iluzii

Sunt deziluzii...

Și sună-a confuzii,

Pe care doar surzii

Le-aud mai intens...

Sânt ca un vers

Ce sună imens

În spațiul dens

Din care s-a născut,

Dar nimic mai mult!



Orice speranță

În astă viață

E așa ca o ață

Ruptă, 'nodată

Urât destrămată

Și nici o bucată

Nu e curată!



Orice nădejde

E pusă-n primejdie,

E ca și o drojdie.

Se umflă și crește,

Apoi se topește,

Se risipește,

Ori mucegăiește,

Dar nu-ți folosește!



Lumea-i frumoasă

Și măiestoasă

Dar prea păcătoasă!

Ce viață nervoasă

Și neluminoasă

În lume ne-apasă!



Există scăpare!

Fă o-ncercare:

Renunță la tine,

La ce crezi că e bine

Și-n inimă pune

Nimica din lume

Ci doar ce îți spune

Al Bibliei glas.



Apoi, pas cu pas

Lasă-te atras

De cerul imens.

Și fără revers

Calcă mai des

Pe drumul îngust

Și prinde-va gust

De viață, robust

Sufletul tău

Chinuit de cel rău.



Așa, ieși-va din hău

La lumină, la cer

La dorinți ce nu pier,

La simțul etern

În care se-aștern

Lucrurile vii,

Din veșnicii.

Și bucurii

Ce nici nu le știi

Ai să obții.



Te provoc să încerci

Să nu-ți mai petreci

Puținul de timp

Ce-l ai de trăit

În lucruri de nimic,

Ce nici un pic

Nu ți-au folosit...



Azi, fă-te mai mic

Căci, ești un nimic

Făcut din pământ

Și e cunoscut:

Valoarea nu-i în lut,

Valoarea-i în duh

Și-n tot ce e sfânt.



Când devii mărunțel

Ai valoare de cer

Și un nou țel.

Căci,Cel nesfârșit

Te transpune în El

Când devii mântuit.



Te-așează sub Cruce:

Și-ncepe a o duce

Cu tine mereu,

Și pune-l pe eu,

În cuie pe ea!



De crucea e grea,

Te-apleacă sub Ea,

Dar nu o scurta!

Căci vei ajunge

Să-ți fie o punte,

Să treci cândva,

prăpastia grea

Care desparte

Viața de moarte. Amin.



Zaragoza /2011

de Ioan Hapca (Ionică)

SMS
Nu a fost notată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Nu a primit aprecieri încă!
Apreciază - dezapreciază
Nu a fost comentată încă!
Nu ai acces, deoarece nu ești autentificat!
Informații avantaje cont membru autentificat
Distribuie pe: facebook | twitter | google | linkedin | myspace | email
Poezii >> Poezii, categoria Diverse >> Poezie Provocare | Salvatorul.ro
meniu prim
Nu toate florile frumoase au şi miros plăcut, când ai de unde să culegi, alege numai acele care posedă şi una şi alta! (Goethe)