Poezie Ce faci...

Ce faci cu fâșiile

Care te-au înfășurat,

Ce faci cu lanțurile

Care te-au legat,



Unde-s comorile

După care-ai alergat?

Unde-s valorile

Ce le-ai păstrat...



Unde-s averile

Ce-ai adunat...

Ce faci cu sforile

Ce le-ai tot manevrat....



Care-s nevoile...

Dacă te-ai deșteptat?

Ce faci cu gunoaiele

Ce te-au îngropat?



Acuma când soarele,

S-a întunecat,

Puține-s momentele...

Te-ai cercetat?!



Da! Remușcările

Te-au inundat,

Toate cărările

S-au înfundat...



Te-apasă poverile

Greu de lepădat,

Te-ngrozesc cerurile

Ce, nu le-ai căutat...



Și toate puterile

Deja te-au lăsat...

Ești tot între sufletele

Ce merg către Iad!



Oprește-te nebunule!

Să fii luminat;

Îndreaptă-ți privirile

Spre Marele Împărat



Și rugămințile

Spre Tronul înalt...

Să guști bucuriile

Ce nu le-ai gustat...



Să curgă iertările

De orice păcat

Și binecuvântările

Celui Prea Înalt!



Să vină-ndurările

Ce-au tot așteptat,

Să-ți umple simțirile

Cu țelul înalt



De-a moșteni veșniciile

În Hristos integrat!

Acestea-s momentele;

Acum, ori niciodat'!



Pocăiește-te omule,

Și-ntoarce-te cu drag

Către Părintele

Ce Fiul și-a dat



Să-ți poarte păcatele

Pe lemnul blestemat!

Nu-ntoarce spatele

Harului acordat,



Să-ți petreci veșniciile

În chinuri, în Iad!

În Hristos, Cerurile

Dumnezeu ți le-a preparat!



Acestea-s momentele

De lepădat

Toate plăcerile,

Tot ce-i necurat,



Tot ce te ține

Aicea legat.

Să te lepezi de tine

Să-L lași pe Împărat



Să Ia-nstăpânire

Săracu-ți regat

Și dintr-a Lui bogăție

Să-ți dea ne-ncetat.



Acestea-s momentele

De ne uitat

Când deciziile

Ce le-ai luat



Îți aduc izbăvirile...

Sau te-au condamnat!

Acestea-s momentele;

Acum, ori niciodat'!



Zaragoza /2011

de Ioan Hapca (Ionică)