Poezie Sufletu-mi Te laudă, Doamne

Doamne, îndură-Te de mine

Domnul meu, bun și iubit,

Căci, doar mâna Ta mă ține

Când dușmanul m-a-ncolțit.

Eu mi-am pus nădejdea-n Tine,

Și Tu, mereu m-ai izbăvit.



Tu asculți întotdeauna

Când strigă-un nenorocit

Și cu drag Îi întinzi mâna

Ca unui copil iubit.



Sufietu-mi Te laudă Doamne

Fiindcă Tu, mereu ai fost

Ajutorul meu, Stăpâne

Și un turn de adăpost.



Sufletu-mi se-ncrede-n Tine

Și zilnic Te preamărește

Fiindcă Tu, lupți pentru mine;

Mâna Ta mă izbăvește!



Dumnezeul meu Prea Înalt,

Tu mă-nconjuri cu iubire;

La Cuvântul Tău, tresalt

Inundat de bucurie,

Și cu evlavie și exalt

Te slăvesc până-n vecie.



Sufletul meu se încrede

Doar în Tine, Domnul meu

Și izbăvirea-n veci o vede,

Căci Tu-l izbăvești mereu!



Când mă-npresură dușmanii

Și îmi fac viața grea

Îți simt razele iubirii

Încălzind inima mea.



Prin prigoane și batjocuri

Când dușmanul mă aruncă,

Cu Puterea Ta mă-nconjuri

Și mă ții pe Sfânta Stâncă...



Slava Ta, Doamne se 'nalță

Din vecie în vecie,

Bunătatea Ta măreață

Mă umple de bucurie

Că-n fiecare dimineață

Se revarsă peste mine.



Între cei ce varsă flăcări

Și de fiare-nconjurat,

În batjocuri și-n ocări

Singur,Tu nu mai lăsat!



Sufletu-mi acum Te laudă

Și se veselește-n Tine

Căci Tu, Doamne, niciodată

Nu mai lăsat de rușine!



Laud credincioșia Ta

Și nespusa-Ți bunătate

Și-n veci vreau a lăuda

A Ta iubire și dreptate!



Sufletu-mi Te laudă, Doamne!

Inima-mi Te preamărește,

Căci, îndurarea Ta cea mare

Sufletul mi-l ocrotește

Și în vremi de încercare

Ființa mi-o înveselește! Amin



Zaragoza 06/01/2012

de Ioan Hapca (Ionică)