Poezie Italiana

O sută de soldați romani

Ce câștigase multe bătălii,

Avea în fruntea lor un om,

Cucernic şi de Domnul temător.



El slujea cu toată casa lui

Şi se ruga mereu , mereu,

Îşi ajuta aproapele atunci,

Când nevoiaș era, la greu.



Pe când în casa lui el se ruga,

Un înger al Domnului i se-arăta.

Atunci s-a uitat ţintă la faţa îngerului

Şi s-a înfricoşat în sinea lui.



Atunci îngerul l-a strigat:

„Cornelie, din ceata de ostaş

Rugile Eu ţi le-am ascultat

Pentru că esti un milos și bun urmaş.



Harul ce de sus a fost revărsat

Peste a lui Israiel popor însemnat,

Azi prin stăruinţa ta in rugăciune,

Iată, Harul la tine în casă vine.



Harul ce-a fost lui Israiel dat,

Peste neamuri s-a revărsat

Peste ceata cea vestită

Italiana, zis, numită.”



Toți s-au umplut de Duhul Sfânt

Și-n apă au făcut jurământ,

Să slujească pe acest pământ

Dumnezeului prea Sfânt.



Deci, haideţi fraţi, surori

Să fim mai ascultători,

Să stăruim în rugăciune

Și să facem doar fapte bune.



Pe vrăşmaş şi-aproape să ajutăm

Iar pe oameni să-i învățăm

Despre voia Domnului cel Sfânt,

Ce toarnă încă Har pe acest pământ.



Să slujim Domnului ,neîncetat

Că și azi ne-a ajutat să ne dăm jos din pat

Şi cu sănătate El ne-a binecuvântat

Să-i dăm slavă cu mic și mare, neîncetat.



Toti ce suntem azi pe cale,

Să slujim mereu, mereu,

Că ne-a iubit așa de tare

Bunul nostru Dumnezeu.



"Atât de mult ne-a iubit

Că pentru noi El s-a jerfit

Inima să i-o predăm acum,

Să mergem pe al Său drum,

Să creștem tot mai sus mai sus,

Până vom ajunge la Isus".