Poezie Chemarea (2)

Cât de mare fericire-i

Astăzi că mai ești în viață

Și poți asculta chemarea

Și Cuvântul ce te-nvață.



O, ce mare bucurie

Că mai ai încă o șansă

Să asculți din nou chemarea

Din Cuvântul ce dă viață.



Prin păcat și neascultare,

Tu ești om întemnițat.

Pentru faptele-ți murdare,

La iad, tu ești condamnat.



Chiar acum tu ai prilejul

Să regreți al tău păcat,

Să-L primești pe Domnul Isus,

Ca să fii eliberat.



Prin copiii care cântă,

Prin frații care se roagă

Ți-a trimis Solia Sfântă,

Spre Domnul să te atragă.l



Fratele care citește

Mesajul de eliberare,

Despre Dumnezeu vestește,

Care-ți schimbă a ta stare.



Nu-l disprețui că-i solul

Care-aduce amnistia.

Prin el, îți vorbește Domnul

Ce-ți aduce mântuirea.



Duhul Sfânt, azi îți vorbește:

„Lasă faptele murdare!

Vino și te pocăiește!”

Ascultă a Sa chemare!



Domnul Isus te iubește!

Viața pentru tin' și-a dat.

Așa cum ești, te primește

Dacă tu L-ai acceptat.



El va scrie: îndurare,

Ești iertat și curățit!

De la iad, eliberare!

Hai în Rai! Ești mântuit!

...................................

Iar tu frate, care crezi

C-ai primit a Sa iertare,

Trebuie să ai dovezi

C-ai primit eliberare.



Cum stai tu cu pofta firii?

Răstignită e în tine?

Ești pe Calea mântuirii,

Sau pășești pe căi străine?



Cât timp tu lucrezi în vie

Pentru slava Cerului?

Ți-ai păstrat credința vie?

Ești alesul Domnului?



Cât citești Cuvântul vieții?

Cât te rogi, sau cât mai cânți?

Chiar din zorii dimineții,

Cu ce grijuri te frămânți?



Pentru ce îți cheltui banii?

Pentru ce plăceri îi dai?

Ce-ai agonisit în anii

Ce s-au scurs? În vas ce ai?



În candelă-ai untdelemnul?

Și rezervă ai în vas?

Fii ca cele cinci fecioare,

Înțelept în orice ceas!



Vino! E a Sa chemare!

Fă-ți în viață rânduială!

Ți se strigă: deșteptare!

Scoală-te din amorțeală!



Fii în clocot și veghiază!

Ia-L pe Domnul ca sprijin!

Inima să-ți fie trează,

Până la sfârșit! Amin!