Poezie La crucea răstigniriii...

La crucea răstignirii...



Când pe-a-ntunericului cale

Lumina-Ţi sfântă a răsărit

Şi-alt orizont mi-a strălucit,

La crucea răstignirii Tale,

O, Isuse Doamne, am venit

Zdrobit de păcat şi trudit!



Povara grea a vieţii mele

Am descărcat-o jos la cruce,

Şi mângâierea Ta cea dulce

Din ceru-nalt şi plin de stele

În sufletu-mi cel amărât,

Prin Duhul Sfânt a coborât.



Privind la crucea înălţată

Cu jertfa Ta prin răstignire,

M-am revăzut în regăsire

În jertfa sfântă-nsângerată

Pentru păcatul meu hain,

Ce Ţi-a adus dureri şi chin.



Să poţi aduce mântuirea

Ţi-a trebuit un act suprem,

Ai dezbrăcat Dumnezeirea,

Pe cruce să Te faci blestem

Pentru păcatul lumii-ntregi,

Cuprinsă-n mari fărădelegi.



Sub crucea-nfiptă în pământ

Cu jertfa scumpă salvatoare,

Voinţa-mi rea, revoltătoare

În contra sfântului Cuvânt,

S-a umilit, prin contemplare

Văzând iubirea Ta cea mare!



Flavius Laurian Duverna

19 ianuarie 2012