Poezie Când sântem puțini

Când venim la adunare și sântem puțini

Mă gândesc Doamne la harul ce-l dai la creștini

Azi sântem unul sau doi , mâine zeci și sute

Căci Cuvântul Tău creiază și face lucrări multe.



Unii când se văd puțini ușor se descurajează

Și parcă cu anevoie pe Domnul Isus îl urmează

Dar El este același Domn și de-s mulți și de-s puțini

El primește rugăciunea când vii sincer să te închini.



Nu mulțimile contează când credința e lumească

Și valorile morale încep să se ofilească

El primește pe cei sinceri ce pun suflet în lucrare

Și au o credință aleasă și inima largă și mare.



De aceia cu credință noi să îl slujim mereu

Că sîntem puțini sau mulți El e același Dumnezeu

Care ne iubește mult pentru că a Lui sântem

Noi să-i mulțumim de locul și chemarea ce-o avem.