Poezie Suflete pereche!

O Dumnezeul meu, la început

Pământul larg, Tu l-ai întemeiat

Şi-apoi Doamne, omul ai făcut.

Dar singur, nicicum nu l-ai lăsat

Te-ai gândit şi-apoi i-ai alăturat

Un ajutor de Tine binecuvântat.



Peste el întinsa-I mâna-Ţi tare

Şi-un somn puternic Tu i-ai dat.

Cât el rămase în această stare

Cu drag, pentru el Tu ai lucrat

Din trupul lui o coastă i-ai luat

Ajutorul, cu măiestrie l-ai creat.



Ai modelat un chip suav, deosebit

Şi frumuseţe, acelui chip i-ai dat

Asemeni, primului om l-ai întocmit

Dar, un pic mai diferit, mai delicat

Cu gingăşie multă, înfrumuseţat.

Pe Eva, pentru Adam, Tu ai creat.



Şi i-ai făcut să fie, suflete pereche

Amândoi ca unul, într-un cuvânt

Unul pentru altul fie, braţ, ureche

O gură, un trup, o inimă, un gând

În orice loc să fie împreună orişicând.

Ai făcut, prima familie de pe pămât.



Aşa-am dori să fim Doamne şi noi

Suflete pereche, pentru eternitate

Nu părăsiţi, dar nici plini de nevoi

Cu Tine noi să fim pereche-n toate

Înconjuraţi de marea-Ţi bunătate

Suflete pereche, cu Tine Isuse Frate.



Amin

15. 01 2012. Firenze