Poezie Povestea iubirii..

Povestea iubirii..



Trecut-au ani mai mulţi la rând

Şi-n zorii tinereţii

Am început, încet, căutând,

În duhu-mi, tainic, întrebând:

’’Unde-i iubirea vieţii?’’



Atâtea feţe-am întâlnit

Şi inimi diferite,

Dar dorul meu de-a fi iubit

Rămas-a tot neîmplinit

Iar visele-mi, zdrobite...



Şi-n drumul meu însingurat,

C-un gol adânc în mine,

Vorbeam cu duhu-mi, întristat:

’’Ah, n-am găsit ce-am căutat..

Am să renunţ mai bine...’’



’’Nu merit’’, îmi spuneam mereu

Cu inima mâhnită,

’’L-am întristat pe Dumnezeu

Căutând aşa.. de capul meu,

De-aceea-s pedepsită...’’



Nu L-am chemat de la-nceput

Să-mi fie călăuză...

Prin stări cumplite am trecut

Şi-n frământare m-am zbătut

Căutând mereu vreo scuză...



’’De ce Isuse? Nu-nţeleg..’’

Rosteam printre suspine,

’’Ajută-mă de-acum s-aleg

De Tine inima să-mi leg,

Uitând de tot de mine.’’



Şi când mai tare m-am legat

De Domnul fericirii,

Aşa cum nu m-am aşteptat,

Isus m-a binecuvântat

Cu flacăra iubirii!



Mi-a dat Isus ce n-am gândit –

Un dar divin şi mare,

Un chip frumos şi strălucit

C-un zâmbet cald şi fericit;

Ce binecuvântare!



Ce frumuseţe-n caracter,

Ce inima curată,

Ce suflet blând lipit de cer!

Fiinţa-i plină de mister

Îmi umple viaţa toată.



Ce cântec vesel, ce trăiri,

Ce dulce părtăşie! –

Izvor al sfintelor iubiri,

Tu-mi dai nespuse fericiri

Şi-o mare bucurie!



Cum aş putea de-ajuns vreodat’

Să-Ţi mulţumesc, o, Tată,

Că-n har m-ai binecuvântat

Cu darul cel mai minunat

Din lumea asta toată?



O, Te ador, Te preamăresc

Şi-Ţi cânt mereu Părinte,

Că-n harul Tău acum păşesc

Cu scumpul meu cadou ceresc,

Pe-al vieţii drum ’nainte!



10.01.2012

----------------------------------------

Tu suflet tânăr cititor

Ce-alergi căutând iubirea,

Te-ndemn să fii mai răbdător,

Să-L chemi pe Domnu-n ajutor

Şi-afla-vei fericirea.



Dar dacă singur te avânţi

Şi nu asculţi de Sine,

În deznădejde te frămânţi

Şi în zadar mereu cuvânţi

C-ai vrea să fie bine...



În tot ce faci să-i ceri un sfat

Şi vei avea izbândă,

Dar dacă-L crezi prea demodat,

Prea drept, prea sfânt şi prea curat,

Cădea-vei sub osândă.



Călăuzit de Duhul Său

Avea-vei izbăvirea;

Vei desluşi ce-i bun şi rău,

Când El ţi-aduce-n drumul tău

Cadoul scump – Iubirea.



Tu roagă-te neîncetat,

Aşteaptă-L cu credinţă,

Şi vei primi nemăsurat

Tot ce-ai dorit şi ai visat;

Cu El ai biruinţă!



Iubeşte-L tare pe Hristos

Şi-apoi vei fi în stare

Să poţi iubi deplin, frumos,

Cadoul scump şi preţios,

Comoara ta cea mare.



Isus să toarne pacea Sa

În inima-ţi firavă,

Să fii-mplinit în viaţa ta,

Iar când de-aici te va chema

Să fii cu El în slavă.



Amin.



11.01.2012