Poezie Tarina

"Tarina unui om bogat rodise mult." - Luca12:16



Unui om bogat rodise

Tarina cu darnicie

Incantat, si plin de vise,

Isi vorbi cu bucurie:



-Ce voi face sa-mi strang rodul?

Voi zidi multe granare

Si voi chibzui-n tot modul

Sa traiesc in desfatare,



Caci acolo, eu voi strange

Bunatatile in ele

Si de-acum, multi ani mi-ajunge

Sa dau "rost" vietii mele...



Si-apoi imi voi zice mie,

Suflete te odihneste,

Ca ai multa bogatie,

Mananca, te veseleste!



-O, nebun fara veghere

Si nechibzuit sub soare,

Viata ta e-o adiere

Prin a Domnului rabdare!



Omule, Eu chiar la noapte,

Viata inapoi ti-o cer,

clipele sunt numarate

Planurile toate-ti pier!



Suflarea nu-ti apartine,

Esti pierdut, n-ai siguranta

Bogatia cui ramane

Calator fara speranta?



Omul in zadar trudeste

Adunand comori in lume

Si nu se imbogateste

Pentru Dumnezeu, anume!



Strangeti dar, comori curate

Unde hotii nu le fura;

Unde molia nu roade,

Unde nu-i pacat si ura!



Amin.