Poezie Salvarea (1)

Salvarea







In lantul lumii stateam legata,



In jugul ei ,pierzandu-mi viata.



Doream o fericire-adevarata,



Dar n-am gasit.Doar imi maream restanta.





Prin sute de placeri inselatoare



Am cautat,dar totul in zadar.



Eram prea mandra ca sa-mi cer iertare,



Prea mandra ca s-accept maretul har.





Si rataceam prin intuneric si prin tina,



Ma intristam din ce in ce mai mult.



Pana m-a-nconjurat o vesnica lumina,



Pana umila am inceput s-ascult.





Si-ntreaga lume a inceput sa rada,



Intreaga lume m-a abandonat.



Dar eu eram plina de pace sfanta,



De fericirea la care am sperat.





Si-acum e lumea mult prea pacatoasa,



Si-acum este pierduta in placere.



Insa s-acum Isus te cheama acasa,



Te vrea sa-ti mangaie orice durere.





Si daca vrei o fericire nesfarsita,



Plina de pace,iubire si Duh Sfant,



Tu vino azi la el si te prezinta,



Cere-ti iertare si-ascult-al lui cuvant.



Amen