Poezie Strigătul Macedonean

Strigătul Macedonean



S-aude-un strigăt de departe,

De peste mări şi ţări, răsună:

,,Veniţi la noi cu vestea bună,

Ce dragostea divină-o-mparte,

Vestea cea sfântă, a izbăvirii

Prin planul mare-al mântuirii!”



,,Trece-ţi la noi, şi ajutaţi-ne!”

E strigătul Macedonean etern.

Şi dorinţi scumpe se discern:

,,Acum e timp!... Salvaţi-ne!”

Şi-un înger vesteşte Cuvântul,

Zburând cu El în tot pământul.



Lucrarea aceasta, prin simbol

Astăzi, este lucrarea noastră!

Lucrare ce sub bolta albastră

A cerului, lumii-ntregi îi dă ocol,

Vestind mesajul cu spor sfânt

Pentru-orice limbă pe pământ!



În lanuri, pornit-au secerători

Căci ele-s albe şi sunt coapte!

Din zorii zilei, până-n noapte

Se seceră, strângând comori,

Pentru hambarele preasfinte

Unde-or fi-acei, ce iau aminte.



Flavius Laurian Duverna

05 ianuarie 2012