Poezie Nu lăsa vre-o zi să treacă

Nu lăsa vre-o zi să treacă

Făr' să-asculți ce Duhul Sfânt

Își dorește să-ți vorbească.

Fiindcă, nu e pe Pământ

Nici o vorbă omenească

Ce te-ar putea face sfânt,

Nici ceva să-ți dăruiască

Pace-n sufletu-amărât,

Sau, cumva, să ți-l hrănească

Și să-l țină neânfrânt!



Dacă ai fost cumva rănit;

Nu lăsa vre-o zi să treacă

Fără să fi cucerit,

Prin Puterea cea cerească

Lucrul care te-a lovit.

Fă mereu să se-mplinească

Ce Domnu-A făgăduit,

Că El o să biruiască

Pentru cei ce L-au primit

În a lor inimi, să Domnească!



Nu lăsa vre-o zi să treacă

Făr' să iei din Duhul Sfânt

Pacea aceea sufletească

Care nu te lasă înfrânt,

Când încep să te lovească

Necazuri, pe-acest Pământ.

Căci, ce-ar putea să te-ntărească

Și să-ți dea mereu avânt

Înspre Patria cerească

Plină de Comori și cânt?!



Nu lăsa vre-o zi să treacă,

Fără lacrimi de căință

Dacă firea-ți ce te-atacă

A avut iar biruință!

Nu lăsa să-ți intre-n barcă

Valuri de nepocăință,

Căci acestea îți îneacă

Sufletu-n orice privință!

Pocăința nu-i o joacă

Ci o luptă prin credință!



Fă ca orice zi să fie

Pas pe calea Mântuirii.

Ascultă Duhul când te-mbie

A răstigni cerința firii!

Așa ai parte-n veșnicie

De Comorile Iubirii.

Să nu stai lipit de glie,

Ceru-i țelul viețuirii;

Mergi spre el, cu bucurie

Până-n ziua proslăvirii! Amin



Zaragoza 04/01/2012

de Ioan Hapca (Ionică)