Poezie Să ne iubim (1)

„Aceasta este porunca Mea:să vă iubiţi unii pe alţii,cum v-am iubit Eu.”(Ioan 15:12)



Şi-a pus Horebul straiele de taină,

Cum tainic era tot acel decor,

Cu creştetul învăluit de nor,

Cu fum şi fulgere pe-această haină,

Pentru-al întâmpina pe Creator.



L-a zguduit prezenţa Sa divină

Că deodată a părut infim,

Iar Dumnezeu dădea, în mod sublim,

Porunci pentru o viaţă în lumină

Şi una spune clar: să ne iubim!



Dar n-a găsit pământ prea bun iubirea

Şi-abia dacă dădea câte-un tulei,

Căzută printre bolovanii grei,

Şi-atunci S-a întrupat Dumnezeirea

Să ne înveţe cultivarea ei.



Cum să iubim?- se pune întrebarea,

Căci a iubi este atât de greu

Când inima n-a cunoscut iertarea

Şi udă ura,creşte răzbunarea;

Răspunsul e: „cum v-am iubit şi Eu”.



Ca Tine, Doamne? Dar Tu EŞTI Iubire,

Ori inima mea nu mai are loc

De dragoste, de zel, de dăruire

Decât, poate, prin realcătuire

Să mai cunoască al iubirii foc.



Ajută-mi, Doamne, la reaşezare,

S-arunc din inimă ce-i de prisos!

Ah, deja simt! Simt o eliberare

Şi-n mine creşte mare, tot mai mare

Iubire din iubirea lui Cristos.



Mă fac mai mic, dar Tu mă-nalţi spre Tine

Şi astfel orizontul mi-l lărgeşti

Să văd mai mult, mai limpede, mai bine

Şi-mbrăţişând fierbinte pe oricine

Să îi iubesc cum, Doamne, Tu iubeşti.



„Să vă iubiţi!”-şi azi porunca sună

Şi pentru că dorim să o-mplinim

Să-I cerem Domnului inimă bună

Şi, smulşi din a răcelii văgăună,

Iubiţi de El şi noi să ne iubim.



Amin

Vulcan, 3 ian 2012