Poezie E timpul greu....

De ce sunt tristă, Tată,

Şi-amarul mă doboară des ?

De ce n-am pace câteodată ?

Mă-ntreb adesea şi oftez.



De ce, când e să merg ‘nainte,

Satan mă ţine tot pe loc ?

De multe ori, sunt slabă pe Cale

Şi zic, Doamne, nu mai pot.



E greu să mergi ‘nainte, frate,

Nu e uşor să biruieşti,

Dar luptă, nu te da deoparte,

De vrei Raiul sa mostenesti!



E ziua de trezire acum,

Domnul ne cere să veghem,

Ca la sfârşitul alergării

S-obţinem cununa nemuririi.



Se merită să lăsăm totul,

Ce ne mai leagă de Pământ,

Pentru o viaţă nesfârşită,

Împreună cu Domnul Sfânt.



Să nu uităm de fraţii noştri,

Să plângem pentru ei mereu,

Ca să se-ntoarcă către Domnul,

Să nu ajungă-n chinul greu.



Ascultă-ne, Doamne, şi pe noi,

Răspunde-ne, când Te chemăm !

Şi fii cu noi până la capăt,

Prin vânturi, valuri şi nevoi !



E timpul tot mai greu acuma,

În vremea care va urma,

Puţini vor ajunge la ţintă,

Dar luptă-ntruna, nu ceda !



Căci, ce te-aşteaptă după luptă

E bucurie eternă, nu uita !

Vei rămânea o veşnicie

Cu Isus în Cer, la nunta Sa.

Amin