Poezie Mă-ntorc Isus cu mulţumire

Mă-ntorc Isus cu mulţumire

’Naintea Ta sfios, tăcut,

Că-n nepătrunsa Ta iubire

Mi-ai dat belşug de fericire

Şi-n anul care a trecut.



Au fost dureri, necaz, suspine,

Atâtea grele stări au fost...

Dar Tu Isus ai stat cu mine

Şi-am înţeles apoi mai bine

Că toate au avut un rost.



Au fost şi bucurii frumoase

Ce nu le pot uita vreodat’;

Atâtea clipe glorioase

Prin harul tău bogat Hristoase

Fără măsură Tu mi-ai dat.



Da, mai presus de-a mea gândire

Te-ai implicat în viaţa mea

Şi-n drumul meu spre fericire

Mi-ai dat în toate împlinire,

În minunata voie-a Ta.



Cum aş putea vreodată oare

Deplin, Isus, să-Ţi mulţumesc

Că-n nesfârşita-Ţi îndurare

M-ai ridicat, mi-ai dat iertare,

Să pot ’nainte să păşesc?



Eşti minunat al meu Părinte!

Te laud Tată, Te slăvesc!

Cu Tine merg spre cer ’nainte

Şi zi de zi c-un dor fierbinte

Mai mult, mai tare TE IUBESC.



30.12.2011