Poezie Mereu mă întorc la Tine

Mereu mă întorc la Tine



În drumul meu când pierd cărarea,

Mă-ntorc la cruce, Isuse iar,

Te chem să vii, să-mi ieși în cale

Caci Tu ești Cârmaciul cel bun;

Corabia mi-o porți spre mal.



Un semn de sus, de-ai să-mi trimiți,

Am să-nțeleg, am să-l urmez.

Spre Tine eu am să mă-ntorc,

Cum se întoarce valul mării,

Din larg spre mal.



Iubirea-ți pentru min*e mare,

Și mă cauți mereu, mereu;

Te simt mereu în a mea cale,

Și mă topesc de dorul Tău,

Ca vântul și cerul în mare.



Când vremea-i rea și e urât,

Mă simt un pescăruș în zbor

Ce caută ostenit un loc,

O stâncă, un post salvator,

Un țărm, un mal liniștitor.



Iubire-mi ești de-a pururea

Și-n frământări, cântec etern.

Când crucea vieții mi-e prea grea,

În Tine mă încred mereu

Căci grijă de mine Tu ai.



Spre ceruri sufletu-mi trimit,

Îmbrățișând raza de soare

Să poarte miile de mulțumiri.

Când în apus ea se retrage,

Isuse, privește-o, că-n ea voi fi.



Mă-ntorc la Tine iar și iar,

Când sunt confuz pe cale.

De-am rătăcit la răscruci cărarea,

Smerit mă-ntorc, Te caut iar,

Căci știu, mă ridici, mi-ești salvarea.



Mă-ntorc la Tine iar și iar,

Căci Tu-mi ești sfânta salvare.

Mă-ntorc la Tine Isuse iar

Să-mi fii călăuză pe cale,

Să mă conduci spre înalta zare.



ALGHERO 12 /10 2011