Poezie Zilnic mila Lui se-arată

ZILNIC MILA LUI SE-ARATĂ



Zilnic mila Lui se-arată

Dumnezeu e generos

Paza-I binecuvântată

Nu lipseşte niciodată

Prin furtuni sau norul gros

E Stăpân şi veşnic Tată.



Ne-nsoţeşte pas cu pas

Prin necazurile vieţii

Când la har El ne-a atras

A rostit “Eu nu vă las

În strâmtorile tristeţii

Pun în voi dorul de-Acas’



Zilnic pâinea e pe masă

Nimeni...nimeni nu-i ca El

Este clar că Lui îi pasă

Când suntem în stare joasă,

Când slăbeşte-al nostru zel

Şi când calea e pietroasă.



Oşti rebele-au tăbărât

Sufletul să-l cucerească

Dar în lupte ne-a-ntărit

Exact cum a hotărât.

Iar din Patria cerească

Viziuni s-au coborât.



Fost-au şi căderi pe cale

Dar, nicicând, nu ne-a certat

Iar în ceasul cel de jale

Darul cercetării Sale

Foarte mult ne-a mângâiat

Dând un aşternut mai moale.



Ne uităm spre viitor

Cu încredere totală

Ştim că dincolo de nor

Este un sublim Decor

Unde nu există boală

Ci doar trai nemuritor...



Şi continuăm slujirea

Cum Stăpânul ne-a-nvăţat

Zilnic El ne dă iubirea

Şi ne-arată nemurirea

Sufletului împăcat

Ce-a trăit neprihănirea.



gc/26 Decembrie, 2011