Poezie După psalmul 4

La Tine, Doamne, îmi îndrept Credința –

Din strâmtorări mi-ai dat eliberare,

Puteri – când mă înfrânse neputința...

Auzi-mi, Doamne, vocea rugătoare!



Mă risipea cândva deșertăciunea,

Păcătuiam minciunilor sorginte:

M-ai învățat să freamăt rugăciunea

Și să alung hâtriile din minte.



Mulți spun că astăzi Domnul nu mai poate

Creștinului să-i potolească plânsul –

Eu cat acum cuvinte de dreptate

În inimă când cuget despre Dânsul.



Înalț durere, cum și bucurie

Și Dragostea-I răspunsul mi-l întoarce –

Mai trainic decât orice bogăție

Cuvântul Lui mă fericește-n pace.