Poezie Acces la iesle

ACCES LA IESLE



La iesle e primit oricine

Şi cel ce stă într-un palat

Şi cel crescut printre suspine

Şi cel de lume alungat.



E-o taină şi-o realitate:

Dumnezeirea a venit

Nu-n faimă ci în simplitate

Pentru rebeli ea s-a jertfit.



La iesle au acces profeţii

Şi cei străini de Legământ

Iar cei în ghearele tristeţii

Merg şi primesc spre Rai avânt.



Cei slabi primi-vor întărire

Văzând un copilaş plăpând

Şi când se-ntorc vor da de ştire,

La mulţi, despre Păstorul Blând.



De merge ’naltul demnitar

Să vadă locul întrupării

Şi el va fi umplut de har,

De starea binecuvântării.



Acolo mergem cu gândirea

Să contemplăm divinul gest,

Să învăţăm ce e IUBIREA

Ce poate trece orice test.



Văzând pe Prunc înfăşurat

În farmec sfânt şi în candoare

Ştim bine c-a fost destinat

Să dea la toţi răscumpărare.



Şi nu ne mai mirăm apoi

C-a trebuit să se jertfească

Pentru dureri, pentru nevoi

Şi pentru pacea sufletească.



George Cornici/ 19 Decembrie, 2011