Poezie Mielul de Paste (1)

A dat porunca sfanta Domnul,

Ca Pastele sa fie praznuit,

In veci de veci; sa stie omul

Cand a scapat poporul din Egipt.



Porunca asta a fost vie

Pentru poporul Israel;

Insemnul izbavirii din robie

E rosul sangelui de miel.



Dumnezeu, in marea-i bunatate

Ne-a dat un Miel, Isus Hristos,

Prin El s-avem iertare de pacate

Si mantuire,prin sangele-I pretios.



E praznicul Azimilor! E sarbatoare!

Isus, cu ucenicii e-n gradina;

Doi, se duc la un om oarecare

Sa pregateasca Pastele, la cina.



La masa, Isus o paine a luat

Si-a multumit lui Dumnezeu;

A frant-o si la ucenici le-a dat

Zicand: "Acesta-i trupul Meu!"



A luat paharul plin, Isus,

Si-a multumit lui Dumnezeu;

Si ucenicilor le-a spus

" Acesta e sangele Meu!"



Painea franta e trupul Lui

Care pentru noi s-a frant;

Paharul plin al legamantului

Facut in sangele Lui Sfant.



Cine mananca painea franta

Si va bea rodul din pahar,

Vesteste despre moartea crunta

A Domnului,ce vine iar.



Nevrednicul ce manca painea

Si bea paharul Domnului,

Vinovat va fi-n pururea

De sangele Mielului!



Cercetati-va in sine,

Dragi surori si iubiti frati:

Sunteti vrednici? Este bine

Ca sa beti si sa mancati?



Fiindca singur se-osandeste

Si nu-i este de folos,

Daca nu deosebeste

Trupul lui Isus Hristos.



Sunt, din pricina aceasta,

Multi bolnavi, neputinciosi,

Si mai bantuie napasta

Printre noi cei credinciosi.



De Domnul suntem judecati,

De Domnul suntem pedepsiti!

Caci nu vrea ca sa fie frati

Cu cei din lume osanditi.



Sa praznuim doar praznicul

Cu azimi de curatie;

Atunci vom fi si noi cu Domnul

In Sfanta Imparatie!



Sa fim o plamadeala noua,

Ce prin Cuvant renaste;

De-aceea s-a jertfit Isus,

El,Mielul Sfant de Paste!

Amin