Poezie Fiica lui Caleb

Fiica lui Caleb



Iosua 15 ,Ioan 7:37-39 , Coloseni 2:22







Demult, în vremuri ce-au trecut,

Dar în Scripturi sunt comentate

Pentru că Dumnezeu a vrut

Ca să cunoaştem şi noi toate



Câte au fost, ca să-nvăţăm

Tot ce-au făcut înaintaşii

Exemple bune să luăm

Cum Dumnezeu le-a-ndrumat paşii.



Deci, în acele vremi trăia

Un om viteaz şi cu credinţă.

Fiindcă de Domnul se temea,

El totdeauna biruinţă



Avea în lupte, căci purtau

Evreii lupte-nverşunate.

Ei de la Dumnezeu aveau

Porunci, să nimicească toate



Cetăţile din calea lor,

Că erau tare păcătoase!

Domnul voia, evreilor

Pe toate-acestea să le lase.



Pe acest om viteaz şi drept

Ce s-a luptat cu uriaşii,

Vi-l amintiţi; era-nţelept

Şi Dumnezeu i-ndruma paşii.



Numele lui era Caleb.

(Aţi auzit de el vre-odată}

Însă acum, mă tot întreb

Cum o fi fost această fată



A lui? Căci despre ea a zis

Caleb: "Acel ce biruieşte

Şi ia Debirul, am promis!

Pe fiică-mea Acsa, primeşte



Ca de nevastă să o ia".

Cred că era tare frumoasă,

Dacă aşa mult preţuia!

Poate era şi credincioasă



Lui Dumnezeu, ca tatăl ei.

Dar şi înţeleaptă era,

Căci Otniel, bărbatul ei,

Cel care-a reuşit s-o ia,



Căci a luptat şi-a biruit

Cetatea cu păgân popor,

Şi sfatul Acsei a primit

Şi a cerut şi un ogor



Care să-i fie dat în dar.

Şi i l-a dat Caleb, ca zestre.

Dar ea, călare pe-un măgar

Veni la tatăl, cerând peste



Ce îi dăduse, să-i mai dea

Încă un dar, căci: "Nu am apă,

E secetoasă partea mea.

Dă-mi şi izvoare, te rog, tată!"



Caleb i-a dat un dar frumos

Ce nu se pierde niciodată:

"Izvoarele de sus şi jos",

Cum să nu-i dea, la aşa fată?



Dar ce-nvăţăm noi de la ea?

Să nu ne mulţumim cu lucruri

Ce pier, odat' cu folosirea,

Ci s-avem alte idealuri.



La Tatăl nostru cel din cer

Din veşnica împărăţie ,

Noi să venim, căci cei ce cer

Primesc izvor de apă vie.



Şi tot izvoare vor ţâşni

Din inima celui ce-ascultă

Cuvântul sfânt. El va primi

Şi binecuvântare multă.



Domnul Isus ne-a spus aşa:

"Dacă-nsetaţi, veniţi la Mine

Şi apa vieţii vă voi da!

Poate să vină orişicine,



Şi cei flămânzi , puteţi veni

Ca să primiţi cu toţi bucate

Chiar şi acei ce nu au bani,

Să vină, să ia vin şi lapte."